Noi secții de pneumologie și boli infecțioase la Spitalul Municipal din Oradea - 640 de milioane de lei din PNRR, alocate de Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății a alocat 640 de milioane de lei din PNRR, pentru construirea și dotarea secțiilor de pneumologie și boli infecțioase în clădiri noi, la Spitalul Municipal din Oradea!

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru RAFILA a semnat contractul de finanțare pentru construcția noilor secții de pneumologie și boli infecțioase la Spitalul Municipal din Oradea. Noua construcție va avea 229 de paturi de spitalizare continuă pentru secțiile de boli infecțioase, pneumologie și ATI. De asemenea, noul corp de clădire va avea 20 de paturi de spitalizare de zi.

"Sprijinul constant al domnului senator Florian Bodog și a altor parlamentari pentru dezvoltarea serviciilor medicale în județ și pentru parteneriatul dintre Ministerul Sănătății și autoritățile locale din Bihor este un exemplu de colaborare în interesul pacienților din acest județ", a declarat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. 

Investiția totală se ridică la 640 de milioane de lei și va fi asigurată de Ministerul Sănătății prin PNRR.

 

 

"Până la Crăciun vom anunța și câștigătorul licitației pentru construirea spitalului, astfel încât în vara anului viitor să poată începe lucrările de execuție", a anunțat și primarul municipiului Oradea Florin Birta pe Facebook.

 

 

Ciolacu despre Schengen: „Nu puteam forța aderarea pe ordinea de zi a Consiliului JAI pentru un vot pe care oricum îl știam”

„Nu puteam fi pe ordinea de zi numai dacă forțam un vot pe care l-am fi cunoscut clar. Știam de Olanda că este împotriva Bulgariei. La olandezi e nevoie de vot în Parlament. Sunt șanse, am avut discuții în Germania, Spania, am avut și cu ministrul de Interne. Singura soluție e să așteptăm reacția Olandei în ceea ce privește Bulgaria și convocarea unui Consiliu JAI cu această temă", a declarat premierul Ciolacu.

Ministrul olandez al migraţiei: Trebuie să vedem toate informaţiile în urma misiunii Comisiei în Bulgaria, apoi vom decide

Ministrul migraţiei din Olanda, Eric Van der Burg, a declarat marţi seară, la Bruxelles, pe marginea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), că ţara sa trebuie mai întâi să analizeze informaţiile adunate de Comisia Europeană în urma misiunii în Bulgaria şi că după aceea va lua o decizie privind o eventuală ridicare a veto-ului său."Am auzit acum de la Comisie că au multe informaţii în urma misiunii pe care au avut-o în urmă cu o săptămână şi le-am spus colegilor noştri şi bulgarilor să ne ofere toate informaţiile şi vom vedea", a declarat ministrul pentru jurnaliştii români şi bulgari.Întrebat dacă există timp până la sfârşitul anului pentru ca Olanda să ia o decizie în acest sens, ministrul a răspuns că, "dacă toate informaţiile sunt acolo şi putem vedea că Bulgaria a făcut tot ce trebuia să facă, atunci vom decide când este momentul pentru Bulgaria"."Nu sunt optimist, sunt mai degrabă pesimist, mai întâi vreau să văd toate informaţiile", a precizat Eric Van der Burg, în condiţiile în care ambele scenarii privind o eventuală aderare a României şi Bulgariei la Schengen în acest an se bazează pe o decizie de ridicare a veto-ului olandez împotriva Bulgariei, care ar duce la o izolare a Austriei.Ministrul olandez a refuzat să avanseze un eventual calendar în privinţa unei decizii a Olandei de renunţare la votul său negativ, dar nici nu a exclus o eventuală decizie în acest an."Misiunea Comisiei a avut loc şi acum depinde de Comisie să ne dea toate informaţiile. Şi nu pot spune cât de mult va dura pentru că nu ştim care vor fi informaţiile", a explicat ministrul olandez.El a recunoscut că situaţia politică din Olanda poate influenţa acest proces, dar a subliniat că "lucrul cel mai important este să avem toate informaţiile şi ca Bulgaria să fi făcut tot ce trebuia să facă".Ministrul olandez a precizat în acelaşi timp că a avut o întâlnire cu ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov, căruia i-a transmis că apreciază toată munca depusă de Bulgaria, dar că urmează să evalueze informaţiile primite de la Comisie privind măsurile luate.

Românii susțin că vor vota în număr RECORD la alegerile europarlamentare - Statisticile care surprind pe toată lumea

Şapte din zece români (69%) consideră că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii României, procentul situându-se în media UE, relevă cel mai recent Eurobarometru realizat de Parlamentul European, care mai arată că 75% dintre români spun că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână, unul din cele mai ridicate procente din UE.

Eurobarometrul a fost prezentat miercuri de PE, cu şase luni înainte de alegerile europene, care sunt programate să aibă loc între 6 şi 9 iunie 2024.

Principalele motive invocate de respondenţii din România în legătură cu aceste beneficii sunt noi oportunităţi de lucru aduse de UE (42%), îmbunătăţirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuţia UE al menţinerea păcii (25%) şi cooperarea cu alte state europene (25%), se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

Pentru participanţii din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuţia UE la menţinerea păcii şi consolidarea securităţii (34%) şi îmbunătăţirea cooperării dintre ţările Uniunii (34%).

De asemenea, imaginea UE printre cetăţenii europeni a rămas stabilă din martie acest an: UE are imagine pozitivă în rândul a 45% dintre cetăţeni, o imagine neutră - 38%, o imagine negativă - 16%. În România, UE are o imagine pozitivă printre 49% dintre cetăţeni, o imagine neutră - 35% şi o imagine negativă - 14%.

În plus, 70% dintre cetăţenii UE (60% dintre cetăţenii români) consideră că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetăţenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (36%) şi sănătatea publică (34%) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate.

Următoarele teme importante pentru cetăţenii UE sunt acţiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) şi sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (29%). Migraţia şi azilul (18%), în prezent pe poziţia a noua, reprezintă tema care a crescut cu şapte puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

În opinia cetăţenilor români participanţi la sondaj, priorităţile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) şi lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (34%).

Sondajul mai relevă că dificultăţile socioeconomice afectează încă mulţi europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătăţit uşor în cursul ultimelor şase luni, se mai arată în comunicatul PE. 73% dintre respondenţi (cu 6 puncte procentuale mai puţin decât în primăvară) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor.

Peste o treime dintre europeni (37%) întâmpină dificultăţi în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetăţeni români care întâmpină dificultăţi la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.

Majoritatea europenilor (53%), inclusiv a cetăţenilor români (59%), doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre.

Majoritatea europenilor (57%) sunt interesaţi de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparaţie cu primăvara anului 2023 (1 punct procentual mai mult), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români afirmă că sunt interesaţi de alegerile europene din 2024.

68% dintre europenii participanţi la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână - cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018.

Dintre cetăţenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Este al cincilea procent din UE, după Danemarca (86%), Olanda (82%), Suedia (80%) şi Polonia (76%) şi la egalitate cu Grecia (75%).

Comparativ cu toamna lui 2018, când 55% dintre români spuneau că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână, se înregistrează o creştere de 20 de puncte procentuale, a doua din UE (după Polonia, +23 de puncte procentuale) şi la egalitate cu Slovacia.

Prezenţa la alegerile europene din 2019 a fost de 51,2% în România.

Rezultatele Eurobarometrului "arată că atât interesul pentru alegerile europene, cât şi probabilitatea de a vota au crescut în mod măsurabil, în special în comparaţie cu acum cinci ani", afirmă preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un mesaj video transmis cu ocazia prezentării sondajului.

"Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi ne sprijină în eforturile noastre de a creşte prezenţa la vot, ceea ce este important deoarece democraţia nu poate fi niciodată considerată ca fiind de la sine înţeleasă. În iunie 2024, haideţi să o protejăm şi să o păstrăm prin exprimarea votului", a mai transmis ea.

Sondajul care zguduie scena politică - USR scade puternic - AUR, BSR și SOS cumulează 29% - UNPR, partidul lui Gabriel Oprea, creștere semnificativă

Snap Market Research Plc: USR scade puternic în sondaje; AUR, BSR şi SOS cumulează 29%. Sondajul, realizat de către Snap Market Research Plc la comanda Asociației ADEVĂR ȘI DREPTATE, aduce în prim-plan o imagine detaliată a stării actuale a opiniei publice în ceea ce privește preferințele politice din România.

Potrivit sondajului, USR înregistrează o prăbușire de peste 6 procente în doar o săptămână, în preferinţele românilor pentru viitoarele alegeri, după ce scandalul corupției implică doi dintre liderii săi de frunte, foștii miniștri ai sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihailă, în anchetele DNA, în timp ce partidele suveraniste AUR, BSR și SOS înregistrează o creștere semnificativă , reuşind în tandem să atingă o cotă impresionantă de 29%, relevă un sondaj de opinie național efectuat prin metoda CATI, între 25 și 30 noiembrie 2023.

Cercetarea Snap Market Research Plc a vizat un eşantion de 983 de respondenți cu vârste de 18 ani și peste. Rezultatele, reprezentând o vedere panoramică asupra preferințelor politice ale națiunii au o marjă de eroare de +/-3,5%, la un nivel de încredere de 95%.

Întrebarea-cheie a sondajului a fost "Pentru ce partid vei vota la următoarele alegeri parlamentare?". Rezultatele obținute sunt următoarele: PSD – Partidul Social Democrat: 29%, AUR – Alianța pentru Unirea Românilor: 16%, PNL – Partidul Național Liberal: 13%, BSR – Blocul Suveranist Român: 8%, USR – Uniunea Salvați România: 8%, UDMR – Uniunea Democratică a Maghiarilor din România: 6%, PMP – Partidul Mișcarea Populară: 5%, SOS – S.O.S. România: 5%, UNPR – Uniunea Națională pentru Progresul României: 3%, PRO – Pro România: 2%, PUSL – Partidul Umanist Social Liberal: 1% , REPER – Reînnoim Proiectul European al României: 1%, FD – Forța Dreptei: 1%, Alt partid: 1%, Vot nul/alb: 1%.

Analiza rezultatelor arată o conturare treptată a curentului suveranist, parțial motivat de evenimentele recente, care devine o forță ce nu poate fi ignorată în peisajul politic românesc.

PNL, cu fostul prim-ministru Florin Cîțu în centrul unei investigații DNA pentru corupție, și-a păstrat susținerea la 13%.

UNPR înregistrează o creștere semnificativă, ajungând la 3%, după achitarea președintelui Gabriel Oprea de către instanța de justiție.